15 feb. 2010

Fragment dintr-un roman inexistent

Adormisem relativ usor, vinul fusese potrivit, imi daduse o stare de somnolenta si totusi ma culcasem linistit stiind ca nu voi fi mahmur a doua zi. Desigur ca m-am trezit de cateva ori in toiul noptii, asa cum fac de obicei. Dar spre dimineata, trebuie sa fi fost vreo 4-5, caci soarele parea ca vrea sa rasara dar n-avea inca forta, ceva mi-a atras atentia si n-am mai adormit la loc imediat ca in celelalte dati. Mana ei era infipta in parul meu, probabil se jucase cu el in timp ce eu dormeam, si dandu-mi seama de asta nu m-am putut abtine si, sculandu-ma incet, i-am sarutat podul palmei. Atunci mana ei s-a facut cupa, din reflex desigur, dar parca pentru a-mi pastra sarutul pana a doua zi. Imaginea a fost atat de puternica incat ma simteam inca in vis, si probabil la putin timp dupa intrasem cu adevarat in taramul oniric.
M-am trezit pe la 8, si nemaiavand rost sa atipesc o ora pana suna ceasul, m-am dus in bucatarie sa fumez o tigara si sa pregatesc cafea. Mai aveam o singura tigara, un Camel fara filtru. Era tutun bun, mirosea de la o posta si avea un gust pe masura, si in linistea diminetii puteam sa aud sunetul tigarii arzand, asta ma calma mai mult decat tigara in sine. Dar o aveam de atat de mult timp in tabachera incat incepuse sa piarda tutun si inevitabil mi-a ramas putin in dinti. Asta m-a facut sa poftesc si mai tare la cafea, dar deschizand frigiderul am vazut ca laptele se terminase. Am gasit in schimb un tub de frisca, si m-am gandit sa experimentez, prima oara am pus doar un varf de frisca in cafea si capata imediat o culoare potrivita dupa ce am amestecat putin. Gustul se modificase in bine, asa ca am mai pus si cafeaua a iesit surprinzator de buna.
8 si 24... Nu reusisem sa omor foarte mult timp cu tabieturile de dimineata, si nu ma pricepeam sa astept fara tigari. De aceea era mereu un chin sa calatoresc cu avionul. Ma plimbam frenetic prin casa, mutam cate o carte si apoi ma chinuiam sa-i restitui intocmai pozitia, desi nimeni n-ar fi observat daca era in alt loc. Apoi am inceput sa caut printre viniluri, si gasesc Revolver-ul Beatelsilor. In clipa aia m-am gandit ca sunetul rece al alarmei nu e potrivit si ca i-ar placea sa se trezeasca mai mult pe "I'm only sleeping". Pasind incet, opresc desteptatorul, pun ceaiul pe cealalta noptiera, fiindca avea reflexul sa apese butonul de snooze si cand nu suna alarma, si punand vinilul in pick-up, am inceput sa numar secundele pana la 9 fix. Am pornit melodia si incet, incet, foarte incet ca de obicei, s-a trezit si ea. A facut ochii mari, asa de mari incat parca ii ocupau toata fiinta, si abia in clipa aia imi parea ca rasarise cu adevarat soarele.